28. Tată, proslăvește Numele Tău!“ Și din cer, s’a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit, și-L voi mai proslăvi!“
29. Norodul, care stătea acolo, și care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!“
30. Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s’a auzit glasul acesta, ci pentru voi.
31. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpînitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
32. Și după ce voi fi înălțat de pe pămînt, voi atrage la Mine pe toți oamenii.“ –
33. Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. –
34. Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămîne în veac; cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?“
35. Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii cari aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunerecul: cine umblă în întunerec, nu știe unde merge.
36. Cîtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii.“ Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat și S’a ascuns de ei.
37. Măcar că făsese atîtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
38. ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?“
39. De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
40. „Le-a orbit ochii, și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, și să-i vindec.“
41. Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, și a vorbit despre El.
42. Totuș, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă.