15. „Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgărițe.“
16. Ucenicii Lui n’au înțeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, și că ei le împliniseră cu privire la El.
17. Toți ceice fuseseră împreună cu Isus, cînd chemase pe Lazăr din mormînt și-l înviase din morți, mărturiseau despre El.
18. Și norodul I-a ieșit în întîmpinare, pentrucă aflase că făcuse semnul acesta.
19. Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu cîștigați nimic: iată că lumea se duce după El!“
20. Niște Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic,
21. s’au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“
22. Filip s’a dus și a spus lui Andrei; apoi Andrei și Filip au spus lui Isus.
23. Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
24. Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.
25. Cine își iubește viața, o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața vecinică.
26. Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sînt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.
27. Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?… Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta!
28. Tată, proslăvește Numele Tău!“ Și din cer, s’a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit, și-L voi mai proslăvi!“
29. Norodul, care stătea acolo, și care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!“