Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5

Vechiul Testament

Noul Testament

Iacov 3 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră.

2. Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvîrșit, și poate să-și țină în frîu tot trupul.

3. De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul.

4. Iată, și corăbiile, cît de mari sînt, și, măcar că sînt mînate de vînturi iuți, totuș sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului.

5. Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!

6. Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, cînd este aprinsă de focul gheenei.

7. Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de viețuitoare de mare se îmblînzesc, și au fost îmblînzite de neamul omenesc,

8. dar limba niciun om n’o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte.

9. Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, și Tatăl nostru, și tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.

10. Din aceeaș gură iese și binecuvîntarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei!

11. Oare din aceeaș vînă a izvorului țîșnește și apă dulce și apă amară?

12. Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.

13. Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndeța înțelepciunii!

14. Dar dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului.

15. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească (Grecește: sufletească.), drăcească.

16. Căci acolo unde este pizmă și duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele.

17. Înțelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, nefățarnică.

18. Și roada neprihănirii este sămănată în pace pentru cei ce fac pace.