10. Căci, cine păzește toată Legea, și greșește într’o singură poruncă, se face vinovat de toate.
11. Căci, Cel ce a zis: „Să nu preacurvești“, a zis și: „Să nu ucizi“. Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii.
12. Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni cari au să fie judecați de o lege a slobozeniei:
13. căci judecata este fără milă pentru celce n’a avut milă; dar mila biruiește judecata.
14. Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n’are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mîntuiască?
15. Dacă un frate sau o soră sînt goi și lipsiți de hrana de toate zilele,
16. și unul dintre voi le zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă!“ fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
17. Tot așa și credința: dacă n’are fapte, este moartă în ea însaș.
18. Dar va zice cineva: „Tu ai credința, și eu am faptele.“ „Arată-mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta credința mea din faptele mele.“
19. Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci; dar și dracii cred … și se înfioară!
20. Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zădarnică?
21. Avraam, părintele nostru, n’a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
22. Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui, și, prin fapte, credința a ajuns desăvîrșită.
23. Astfel s’a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și i s’a socotit ca neprihănire“; și el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.“