4. Ceice se împrăștiaseră, mergeau din loc în loc, și propovăduiau Cuvîntul.
5. Filip s’a coborît în cetatea Samariei, și le-a propovăduit pe Hristos.
6. Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit și au văzut semnele, pe cari le făcea.
7. Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate, și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți.
8. Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
9. În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei.
10. Toți, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, și ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește «mare».
11. Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
12. Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atît bărbați cît și femei.
13. Chiar Simon a crezut; și dupăce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip, și privea cu uimire minunile și semnele mari cari se făceau.
14. Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru și pe Ioan.
15. Aceștia au venit la Samariteni, și s’au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.
16. Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezați în Numele Domnului Isus.
17. Atunci Petru și Ioan au pus mînile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfînt.