31. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, și cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
32. Dumnezeu mă încinge cu putere și mă povățuiește pe calea cea dreaptă.
33. El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor și mă așază pe înălțimile mele.
34. El îmi deprinde mâinile la luptă, așa că brațele mele întind arcul de aramă.
35. Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, și îndurarea Ta mă face mare.
36. Tu lărgești drumul sub pașii mei, și nu-mi alunecă gleznele.
37. Urmăresc pe vrăjmașii mei, îi ajung și nu mă întorc până nu-i nimicesc.
38. Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad sub picioarele mele.
39. Tu mă încingi cu putere pentru luptă și răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
40. Tu faci pe vrăjmașii mei să dea dosul înaintea mea, și eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41. Ei strigă, dar n-are cine să-i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
42. Îi pisez ca praful pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe ulițe.
43. Tu mă scapi din neînțelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor pe care nu-l cunoșteam îmi este supus.
44. El ascultă de mine la cea dintâi poruncă, fiii străinului mă lingușesc.
45. Fiilor străinului li se înmoaie inima de mine și ies tremurând din cetățuile lor.
46. Trăiască Domnul și binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
47. Dumnezeu, Răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele