Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52
  53. 53
  54. 54
  55. 55
  56. 56
  57. 57
  58. 58
  59. 59
  60. 60
  61. 61
  62. 62
  63. 63
  64. 64
  65. 65
  66. 66
  67. 67
  68. 68
  69. 69
  70. 70
  71. 71
  72. 72
  73. 73
  74. 74
  75. 75
  76. 76
  77. 77
  78. 78
  79. 79
  80. 80
  81. 81
  82. 82
  83. 83
  84. 84
  85. 85
  86. 86
  87. 87
  88. 88
  89. 89
  90. 90
  91. 91
  92. 92
  93. 93
  94. 94
  95. 95
  96. 96
  97. 97
  98. 98
  99. 99
  100. 100
  101. 101
  102. 102
  103. 103
  104. 104
  105. 105
  106. 106
  107. 107
  108. 108
  109. 109
  110. 110
  111. 111
  112. 112
  113. 113
  114. 114
  115. 115
  116. 116
  117. 117
  118. 118
  119. 119
  120. 120
  121. 121
  122. 122
  123. 123
  124. 124
  125. 125
  126. 126
  127. 127
  128. 128
  129. 129
  130. 130
  131. 131
  132. 132
  133. 133
  134. 134
  135. 135
  136. 136
  137. 137
  138. 138
  139. 139
  140. 140
  141. 141
  142. 142
  143. 143
  144. 144
  145. 145
  146. 146
  147. 147
  148. 148
  149. 149
  150. 150

Vechiul Testament

Noul Testament

Psalmii 18 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

1. (Către mai marele cântăreților. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul. El a zis: ) „Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

2. Doamne, Tu ești stânca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu ești stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă și întăritura mea!

3. Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!”, și sunt izbăvit de vrăjmașii mei.

4. Mă înconjuraseră legăturile morții și mă îngroziseră râurile pieirii;

5. mă înfășuraseră legăturile mormântului și mă prinseseră lațurile morții.

6. Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu: din locașul Lui, El mi-a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.

7. Atunci s-a zguduit pământul și s-a cutremurat, temeliile munților s-au mișcat și s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.

8. Din nările Lui se ridica fum, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țâșneau din ea.

9. A plecat cerurile și S-a coborât: un nor gros era sub picioarele Lui.

10. Călărea pe un heruvim și zbura, venea plutind pe aripile vântului.

11. Întunericul Și-l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau niște ape întunecoase și nori negri.

12. Din strălucirea care se răsfrângea înaintea Lui ieșeau nori care aruncau grindină și cărbuni de foc.

13. Domnul a tunat în ceruri, Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul cu grindină și cărbuni de foc.

14. A aruncat săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei, a înmulțit loviturile trăsnetului și i-a pus pe fugă.

15. Atunci s-a văzut albia apelor și s-au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.

16. El Și-a întins mâna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari;

17. m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic, de vrăjmașii mei, care erau mai tari decât mine.

18. Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.

19. El m-a scos la loc larg și m-a scăpat, pentru că mă iubește.

20. Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea, mi-a răsplătit după curăția mâinilor mele:

21. căci am păzit căile Domnului și n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

22. Toate poruncile Lui au fost înaintea mea și nu m-am depărtat de la legile Lui.

23. Am fost fără vină față de El și m-am păzit de fărădelegea mea.

24. De aceea, Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Lui.

25. Cu cel bun Tu Te arăți bun, cu omul neprihănit Te arăți neprihănit;

26. cu cel curat Te arăți curat, și cu cel stricat Te porți după stricăciunea lui.

27. Tu mântuiești pe poporul care se smerește și smerești privirile trufașe.

28. Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu.

29. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.

30. Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite, cuvântul Domnului este încercat: El este un scut pentru toți cei ce aleargă la El.

31. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, și cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?

32. Dumnezeu mă încinge cu putere și mă povățuiește pe calea cea dreaptă.

33. El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor și mă așază pe înălțimile mele.

34. El îmi deprinde mâinile la luptă, așa că brațele mele întind arcul de aramă.

35. Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, și îndurarea Ta mă face mare.

36. Tu lărgești drumul sub pașii mei, și nu-mi alunecă gleznele.

37. Urmăresc pe vrăjmașii mei, îi ajung și nu mă întorc până nu-i nimicesc.

38. Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad sub picioarele mele.

39. Tu mă încingi cu putere pentru luptă și răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.

40. Tu faci pe vrăjmașii mei să dea dosul înaintea mea, și eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.

41. Ei strigă, dar n-are cine să-i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

42. Îi pisez ca praful pe care-l ia vântul, îi calc în picioare ca noroiul de pe ulițe.

43. Tu mă scapi din neînțelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor pe care nu-l cunoșteam îmi este supus.

44. El ascultă de mine la cea dintâi poruncă, fiii străinului mă lingușesc.

45. Fiilor străinului li se înmoaie inima de mine și ies tremurând din cetățuile lor.

46. Trăiască Domnul și binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,

47. Dumnezeu, Răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele

48. și mă izbăvește de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai presus de potrivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.

49. De aceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cânta spre slava Numelui Tău.

50. El dă mari izbăviri împăratului Său și dă îndurare unsului Său: lui David și seminței lui pe vecie.