5. Unde sunt acum strămoșii voștri? Cât despre profeți, trăiesc ei oare veșnic?
6. Totuși cuvintele și hotărârile pe care le poruncisem slujitorilor Mei, profeții, n-au atins ele, în cele din urmă, inima părinților voștri?» Atunci ei s-au întors și au spus: « Domnul Oștirilor ne-a făcut așa cum hotărâse să ne facă, ca urmare a căilor și a faptelor noastre.»“
7. În a douăzeci și patra zi a lunii a unsprezecea, adică luna Șebat, în cel de-al doilea an al domniei lui Darius, Cuvântul Domnului a venit la profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido. Zaharia a zis:
8. „M-am uitat în timpul nopții și iată că un bărbat era călare pe un cal roșu! El stătea între mirții din vale, iar în urma lui erau cai roșii, bruni și albi.
9. Eu am întrebat: – Ce sunt aceștia, stăpânul meu? Îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: – Îți voi arăta ce sunt!
10. Bărbatul care stătea între mirți a răspuns: – Aceștia sunt cei pe care i-a trimis Domnul să străbată pământul.
11. Ei i-au vorbit îngeruluiDomnului , care stătea între mirți, astfel: «Am străbătut pământul și iată că tot pământul este liniștit și în pace!»
12. Atunci îngerul Domnului a întrebat: – Doamne al Oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care ai fost mânios în acești șaptezeci de ani?
13. Domnul i-a răspuns cu vorbe bune îngerului care vorbea cu mine, cu vorbe de mângâiere.