36. Tu-mi lărgești calea sub pașii mei, ca să nu-mi alunece picioarele.
37. Îmi urmăresc dușmanii și-i ajung; nu mă întorc până nu-i prăpădesc.
38. Îi zdrobesc, de nu mai sunt în stare să se ridice; ei cad sub picioarele mele.
39. Tu mă încingi cu tărie pentru luptă și-i smerești pe vrăjmașii mei sub picioarele mele.
40. Tu faci ca dușmanii mei să fugă dinaintea mea și eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41. Ei strigă după ajutor, dar nimeni nu-i izbăvește; strigă către Domnul, dar El nu le răspunde.
42. Îi pisez făcându-i ca praful în bătaia vântului; îi calc ca pe noroiul de pe ulițe.
43. Tu mă scapi de învinuirile poporului, mă pui drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunosc îmi slujește.
44. Fiii străinului dau înapoi în fața mea; de îndată ce mă aud, mă ascultă.
45. Fiii străinului îngălbenesc și ies tremurând din fortărețele lor.
46. Domnul este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele!
47. Dumnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare,
48. Cel Ce mă izbăvește de vrăjmașii mei. Tu mă ridici deasupra dușmanilor mei și mă scapi de omul asupritor.
49. De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne , și voi cânta laudă Numelui Tău!