15. Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei, abate-ți piciorul de pe căile lor,
16. căci picioarele lor aleargă spre rău și se grăbesc să verse sânge.
17. Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa în văzul tuturor păsărilor!
18. Căci aceștia își pândesc însăși viața lor, își întind curse înseși sufletelor lor.
19. Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câștig necinstit; el curmă viața celor ce și-l însușesc.
20. Înțelepciunea strigă pe străzi, își înalță glasul în locuri publice,
21. strigă acolo unde e zarva mai mare, la porțile cetății își rostește cuvintele:
22. „Nesăbuiților, până când veți iubi prostia? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî proștii cunoașterea?
23. Dacă v-ați întoarce la mustrarea mea, aș revărsa duhul meu peste voi și v-aș dezvălui cuvintele mele.
24. Dar pentru că mă respingeți când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25. pentru că ignorați toate sfaturile mele și nu primiți mustrările mele,
26. de aceea și eu voi râde când vă va lovi dezastrul, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,