1. Când regele canaanit al Aradului, care locuia în Neghev, a auzit că Israel venea pe drumul spre Atarim, a pornit la luptă împotriva lui Israel și a luat câțiva prizonieri.
2. Atunci Israel a făcut un jurământ Domnului și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile noastre, vom nimici în întregime cetățile lor.“
3. Domnul a ascultat glasul lui Israel și i-a dat pe canaaniți în mâinile lor; i-au nimicit în întregime pe ei și cetățile lor. Locul acela a fost numit Horma.
4. De la muntele Hor au pornit pe drumul către Marea Roșie ca să ocolească țara Edom; dar poporul și-a pierdut răbdarea pe drum
5. și a vorbit împotriva Domnului și împotriva lui Moise: „De ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Nu mai avem nici pâine, nici apă și sufletul nostru s-a scârbit de această mâncare mizerabilă!“
6. Atunci Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi veninoși; ei i-au mușcat pe israeliți și mulți din popor au murit.
7. Poporul a venit la Moise și i-a spus: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului să alunge de la noi acești șerpi.“ Moise s-a rugat pentru popor.
8. Domnul i-a zis lui Moise: „Fă un șarpe și agață-l pe un stâlp. Oricine este mușcat și va privi spre el, va trăi.“
9. Și astfel, Moise a făcut un șarpe din bronz și l-a înălțat pe un stâlp. Oricine era mușcat de vreun șarpe și privea spre șarpele din bronz trăia.
10. Israeliții au plecat de acolo și și-au așezat tabăra la Obot.
11. Au plecat din Obot și și-au așezat tabăra la Iye-Abarim, în pustia dinaintea Moabului, înspre răsăritul soarelui.
12. De acolo au plecat și și-au așezat tabăra în valea Zered.
13. De acolo au plecat și și-au așezat tabăra dincolo de Arnon care curge prin pustie și care iese din teritoriul amoriților. Arnonul indică hotarul dintre moabiți și amoriți.
14. De aceea se spune în Cartea Războaielor Domnului : „...Waheb în Sufa și uedurile; Arnonul
15. și albiile uedurilor care se întind înspre așezarea Arului și se proptesc de hotarul Moabului“.
16. De acolo au plecat spre Beer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul laolaltă și Eu îi voi da apă.“
17. Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: „Țâșnește, fântână! Cântați despre ea,