21. Apoi Iotam a fugit, a scăpat și s-a dus la Beer; și a locuit acolo, departe de fața fratelui său Abimelek.
22. Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani.
23. Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek și locuitorii Șehemului și astfel locuitorii Șehemului l-au trădat pe Abimelek,
24. pentru ca nelegiuirea săvârșită față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată și sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum și asupra locuitorilor din Șehem, care l-au ajutat pe acesta să-și omoare frații.
25. Locuitorii din Șehem au pus la pândă pe vârfurile munților niște oameni care-i jefuiau pe drumeții ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelek.
26. Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Șehem și locuitorii Șehemului și-au pus încrederea în el.
27. El și oamenii lui au ieșit la câmp, le-au cules viile și au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăț; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l-au blestemat pe Abimelek.
28. Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek și cine este Șehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal și nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiți oamenilor lui Hamor, tatăl lui Șehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?
29. Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceștia sub autoritatea mea! L-aș răsturna pe Abimelek! I-aș spune lui Abimelek: «Adună-ți oștirea și ieși la luptă!»“
30. Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie.
31. A trimis pe ascuns niște soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șehem și răscoală cetatea împotriva ta!
32. Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp!
33. Apoi să te scoli dimineața, înainte de răsăritul soarelui și să te năpustești asupra cetății! Când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“
34. Abimelek și tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea și s-au pus la pândă în patru cete lângă Șehem.
35. Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36. Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munților! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni!
37. Însă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul țării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!