1. Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Șehem, la rudele sale dinspre mamă și le-a zis atât lor, cât și întregului clan al bunicului său:
2. „Vă rog să spuneți în auzul tuturor locuitorilor din Șehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceți-vă aminte că sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!»“
3. Unchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Șehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci își ziceau: «Este fratele nostru!»
4. I-au dat lui Abimelek șaptezeci de șecheli de argint din templul lui Baal-Berit , iar acesta a plătit cu ei niște bărbați de nimic și fără căpătâi, care au mers după el.
5. Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra și i-a ucis pe o singură piatră pe frații lui, șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.
6. După aceea, toți locuitorii din Șehem și din Bet-Milo s-au strâns laolaltă și au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Șehem.
7. Când a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus și s-a așezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultați-mă, locuitori ai Șehemului, ca și Dumnezeu să vă asculte!
8. Copacii au plecat să ungă un rege peste ei și i-au zis măslinului: «Domnește peste noi!»
9. Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onorați Dumnezeu și oamenii, și să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
10. Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!»
11. Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceața mea și roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»
12. Atunci copacii i-au zis viței-de-vie: «Vino tu și domnește peste noi!»
13. Dar vița le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor și oamenilor și să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
14. În cele din urmă toți copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu și domnește peste noi!»
15. Jujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreți cu adevărat să mă ungeți ca rege al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreți, atunci să iasă foc din jujuba și să mistuie cedrii Libanului!»
16. Oare cu credincioșie și în nevinovăție ați lucrat voi când l-ați făcut rege pe Abimelek? V-ați purtat voi bine cu Ierub-Baal și familia lui? Și oare i-ați făcut voi după cum merita?
17. Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, și-a riscat viața și v-a eliberat din mâna lui Midian.
18. Dar voi v-ați ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu și i-ați ucis cei șaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-ați întronat ca rege peste locuitorii Șehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, și asta pentru că este unul din poporul vostru!
19. Dacă ați lucrat astăzi cu credincioșie și în nevinovăție față de Ierub-Baal și familia lui, atunci bucurați-vă de Abimelek și Abimelek să se bucure de voi!
20. Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek și să-i mistuie pe locuitorii din Șehem și din Milo! Și să iasă foc din locuitorii Șehemului și din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“
21. Apoi Iotam a fugit, a scăpat și s-a dus la Beer; și a locuit acolo, departe de fața fratelui său Abimelek.
22. Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani.
23. Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek și locuitorii Șehemului și astfel locuitorii Șehemului l-au trădat pe Abimelek,
24. pentru ca nelegiuirea săvârșită față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată și sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum și asupra locuitorilor din Șehem, care l-au ajutat pe acesta să-și omoare frații.
25. Locuitorii din Șehem au pus la pândă pe vârfurile munților niște oameni care-i jefuiau pe drumeții ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelek.
26. Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Șehem și locuitorii Șehemului și-au pus încrederea în el.
27. El și oamenii lui au ieșit la câmp, le-au cules viile și au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăț; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l-au blestemat pe Abimelek.
28. Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek și cine este Șehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal și nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiți oamenilor lui Hamor, tatăl lui Șehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?
29. Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceștia sub autoritatea mea! L-aș răsturna pe Abimelek! I-aș spune lui Abimelek: «Adună-ți oștirea și ieși la luptă!»“
30. Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie.
31. A trimis pe ascuns niște soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șehem și răscoală cetatea împotriva ta!
32. Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp!
33. Apoi să te scoli dimineața, înainte de răsăritul soarelui și să te năpustești asupra cetății! Când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“
34. Abimelek și tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea și s-au pus la pândă în patru cete lângă Șehem.
35. Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36. Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munților! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni!
37. Însă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul țării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!
38. Atunci Zebul i-a zis: – Unde îți este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai disprețuit? Du-te acum și luptă-te cu el!
39. Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor din Șehem și s-a luptat cu Abimelek.
40. Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reușit să fugă dinaintea lui. Mulți oameni au căzut răpuși până spre intrarea porții.
41. Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal și pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Șehem.
42. A doua zi, când poporul a ieșit la câmp, Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta.
43. Și-a luat oamenii, i-a împărțit în trei cete și s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat și a văzut că poporul ieșise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.
44. Abimelek și cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porții cetății. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i-au ucis.
45. Abimelek s-a luptat împotriva cetății toată ziua. După ce au cucerit-o și au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea și au presărat-o cu sare.
46. Când au auzit acest lucru, toți locuitorii turnului Șehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit .
47. I s-a adus la cunoștință lui Abimelek că toți locuitorii turnului Șehemului s-au adăpostit acolo.
48. Abimelek și tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Țalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac și a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Ați văzut ce am făcut eu; faceți și voi la fel!“
49. Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă și l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu și i-au dat foc atât lui, cât și oamenilor dinăuntru. Așa au murit toți locuitorii din turnul Șehemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50. După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebețului, l-a împresurat și l-a cucerit.
51. În mijlocul cetății era un turn fortificat. Locuitorii cetății, bărbați și femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru și se suiseră pe acoperișul turnului.
52. Abimelek a ajuns până la turn și l-a asediat. Când s-a apropiat de ușa turnului ca să-i dea foc,
53. o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek și i-a crăpat țeasta.
54. Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele și i-a zis: „Scoate-ți sabia și omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia și el a murit.
55. Când au văzut israeliții că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.
56. Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când și-a ucis cei șaptezeci de frați.
57. Tot răul făcut de locuitorii din Șehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.