1. Efraimiții i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat și pe noi când te-ai dus să lupți împotriva midianiților? Și au început o ceartă aprigă cu el.
2. El le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?
3. În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia.
4. Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5. El le-a zis oamenilor din Sucot: – Dați-le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului!
6. Căpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah și Țalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oștirii tale?
7. Ghedeon le-a zis: – Așa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei și cu mărăcini!