1. Efraimiții i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat și pe noi când te-ai dus să lupți împotriva midianiților? Și au început o ceartă aprigă cu el.
2. El le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?
3. În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia.
4. Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5. El le-a zis oamenilor din Sucot: – Dați-le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului!
6. Căpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah și Țalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oștirii tale?
7. Ghedeon le-a zis: – Așa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei și cu mărăcini!
8. De acolo s-au suit la Peniel și a cerut același lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns așa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.
9. Atunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“
10. Zebah și Țalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind și oștirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbați, singurii care mai rămăseseră din oștirea popoarelor răsăritului căci căzuseră uciși o sută douăzeci de mii de războinici.
11. Ghedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah și Iogbeha și a atacat oștirea care se credea în siguranță.
12. Cei doi regi ai Midianului, Zebah și Țalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat și a provocat groază în rândul întregii lor oștiri.
13. Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaș, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.
14. A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor și ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau șaptezeci și șapte de bărbați.
15. S-a dus la oamenii din Sucot și le-a zis: „Iată-i pe Zebah și Țalmuna din cauza cărora m-ați batjocorit zicând: Sunt deja Zebah și Țalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oștirii tale?“
16. I-a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetății, a luat spini din pustie și mărăcini și i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.
17. Apoi a dărâmat turnul din Peniel și i-a ucis pe oamenii cetății.
18. După aceea le-a zis lui Zebah și Țalmuna: – Cum erau bărbații pe care i-ați ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfățișare ca un fiu de rege!
19. El le-a zis: – Erau frații mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-ați fi lăsat în viață, nu v-aș ucide acum!
20. Și i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.
21. Atunci Zebah și Țalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuți? Cum este omul așa este și puterea lui! Ghedeon s-a sculat și i-a ucis pe Zebah și pe Țalmuna, luând apoi lunișoarele care erau la gâtul cămilelor lor.
22. Bărbații lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domnește tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiților! Domnește tu, fiul tău și nepotul tău!
23. Ghedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi și nici urmașul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!
24. Ghedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: dați-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Dușmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliți.
25. – Ți-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au așternut o învelitoare și fiecare om a aruncat pe ea cerceii luați ca pradă.
26. Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie șapte sute de șecheli de aur, în afară de lunișoare, ornamente și hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului și în afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor.
27. Ghedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon și familia lui. Moartea lui Ghedeon
28. Astfel, midianiții au fost smeriți înaintea israeliților și n-au mai îndrăznit să-și ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în țară a fost pace timp de patruzeci de ani.
29. Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaș, s-a retras și a locuit în casa lui.
30. Ghedeon a avut șaptezeci de fii, pentru că a avut multe soții.
31. Țiitoarea lui din Șehem i-a născut și ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.
32. Ghedeon, fiul lui Ioaș, a murit după o bătrânețe fericită și a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaș, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.
33. După ce a murit Ghedeon, israeliții s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor . Ei l-au înălțat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.
34. Astfel, israeliții nu și-au amintit de Domnul , Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor dușmanilor dimprejur
35. și nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.