15. Oriunde mergeau, mâna Domnului era împotriva lor ca să le facă rău, așa cum îi avertizase și le jurase El mai demult. Au ajuns astfel într-un mare necaz.
16. Domnul le-a ridicat judecători ca să-i elibereze din mâna jefuitorilor lor.
17. Dar nici de judecătorii lor n-au ascultat, ci s-au prostituat cu zeii, închinându-se înaintea lor. S-au abătut repede de la calea pe care umblaseră strămoșii lor, cei care ascultaseră de poruncile Domnului , și nu au făcut ca și ei.
18. Când Domnul le ridica un judecător, Domnul era cu acel judecător și El îi elibera din mâna dușmanilor lor, astfel că, atâta timp cât trăia judecătorul, ei erau liberi. Domnului I se făcea milă de ei când suspinau înaintea celor ce-i prigoneau și-i asupreau.
19. Dar după ce murea judecătorul, ei se întorceau iarăși la căile lor și se stricau mai mult decât înaintașii lor, ducându-se după alți dumnezei, slujindu-le și închinându-se înaintea lor; și nu renunțau la faptele și la căile lor rele.
20. Atunci Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Israel și a zis: „Fiindcă poporul acesta a încălcat legământul pe care îl poruncisem strămoșilor lui și nu a ascultat de glasul Meu,
21. nu voi mai continua să izgonesc dinaintea lui pe nici unul din neamurile pe care le-a lăsat Iosua când a murit,
22. pentru ca, prin ele, să-l pun la încercare pe Israel și să văd dacă va păzi Calea Domnului, umblând pe ea așa cum au făcut strămoșii lui!“
23. Prin urmare, Domnul a lăsat acele neamuri, pe care nu le dăduse mai repede în mâna lui Iosua, să rămână la locul lor și nu le-a izgonit.