22. Regele locuia în reședința de iarnă, fiindcă era luna a noua, iar în fața lui, în vatră, era aprins un foc.
23. După ce Iehudi citea trei sau patru coloane din sul, regele le tăia cu un cuțitaș de răzuit și le arunca în focul din vatră, până ce întregul sul a ars în întregime.
24. Regele și toți slujitorii lui au ascultat toate cuvintele acestea, dar nu s-au îngrozit și nu și-au sfâșiat hainele.
25. Chiar dacă Elnatan, Delaia și Ghemaria au stăruit pe lângă rege să nu ardă sulul, el nu i-a ascultat,
26. ci i-a poruncit lui Ierahmeel, fiul regelui, lui Seraia, fiul lui Azriel și lui Șelemia, fiul lui Abdeel, să pună mâna pe scribul Baruc și pe profetul Ieremia. Dar Domnul îi ascunsese.
27. După ce regele a ars sulul care conținea cuvintele scrise de Baruc, așa cum i le dictase Ieremia, Cuvântul Domnului a venit la Ieremia și i-a zis:
28. „Ia un alt sul și scrie pe el toate cuvintele care erau pe primul sul, pe care Iehoiachim, regele lui Iuda, l-a ars.
29. Iar lui Iehoiachim, regele lui Iuda, să-i spui că așa vorbește Domnul : «Ai ars sulul acela și ai întrebat: ‘De ce ai scris pe el că împăratul Babilonului va veni, va distruge țara aceasta și va nimici din mijlocul ei oamenii și animalele?’»
30. De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, regele lui Iuda: «Nimeni dintre ai lui nu va mai ședea pe tronul lui David. Hoitul lui va fi aruncat și va fi lăsat ziua la căldură și noaptea la frig.
31. Îl voi pedepsi atât pe el, cât și pe urmașii lui și pe slujitorii lui, din cauza nelegiuirilor lor. Voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului și peste poporul din Iuda, toate nenorocirile pe care le-am rostit împotriva lor și cărora ei nu le-au dat atenție.»“