24. dar la seceriș va trebui să-i dați a cincea parte lui Faraon. Celelalte patru părți vor fi ale voastre ca sămânță pentru ogor și ca hrană pentru voi, pentru familiile voastre și pentru copiii voștri.
25. Ei au răspuns: Tu ne-ai salvat viețile; să găsim bunăvoință la stăpânul nostru și vom fi slujitorii lui Faraon.
26. Astfel, Iosif a făcut o lege pentru Egipt, care a rămas valabilă până în ziua de azi, potrivit căreia a cincea parte este a lui Faraon. Doar pământurile preoților nu au ajuns ale lui Faraon.
27. Israeliții s-au așezat în țara Egiptului, în ținutul Goșen; ei au dobândit proprietăți acolo, au fost roditori și s-au înmulțit foarte mult.
28. Iacov a trăit în țara Egiptului șaptesprezece ani; anii vieții sale au fost o sută patruzeci și șapte.
29. Cu puțin înainte să moară, Iacov l-a chemat pe fiul său Iosif și i-a zis: Dacă am găsit bunăvoință la tine, pune-ți mâna sub coapsa mea și poartă-te cu mine cu bunătate și credincioșie. Nu mă îngropa în Egipt,
30. ci, atunci când voi muri, du-mă din Egipt și îngroapă-mă în mormântul strămoșilor mei. Voi face așa cum ai zis, a răspuns el.