9. Nimeni nu este mai mare în această gospodărie decât mine, iar el nu m-a oprit de la nimic, în afară de tine, pentru că ești soția lui. Deci cum aș putea să fac răul acesta mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?
10. Deși ea îi vorbea lui Iosif în fiecare zi, el n-a ascultat-o nici ca să se culce cu ea, nici să stea în prezența ei.
11. Într-o zi însă, când Iosif a intrat în palat ca să-și îndeplinească slujba și nimeni altcineva dintre sclavii palatului nu era acolo,
12. ea l-a prins de haină, poruncindu-i: „Culcă-te cu mine!“ Dar el și-a lăsat haina în mâna ei și a fugit afară.
13. Când a văzut că el și-a lăsat haina în mâna ei și a fugit afară,
14. i-a chemat pe sclavii palatului și le-a zis: „Vedeți, soțul meu ne-a adus un evreu ca să-și bată joc de noi. El a intrat la mine ca să se culce cu mine, dar eu am țipat cât am putut,
15. iar când el a auzit că țip cu putere, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.“
16. Ea i-a ținut haina lângă ea, până când a venit stăpânul său acasă
17. și i-a spus și lui aceleași lucruri: „Sclavul acela evreu, pe care ni l-ai adus, a intrat la mine ca șă-și bată joc de mine,
18. dar, când am țipat cu putere, și-a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.“
19. Când stăpânul său a auzit acuzele soției sale, care spunea: „Așa s-a purtat sclavul tău cu mine!“, s-a aprins de mânie,
20. l-a luat pe Iosif și l-a aruncat în temniță, în locul în care erau închiși prizonierii regelui; și acolo a rămas.