25. Iacov își așezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta și-a așezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.
26. Laban i-a zis lui Iacov: Ce-ai făcut? M-ai înșelat și mi-ai luat fiicele ca pe niște captive de război.
27. De ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înșelat și nu mi-ai spus nimic? Te-aș fi lăsat să pleci cu bucurie și cu cântece de tamburină și liră.
28. Nu m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoții și fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.
29. Am putere să-ți fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“
30. Dar acum că ai plecat, pentru că ți-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?
31. Iacov i-a răspuns lui Laban: Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îți vei lua fiicele de la mine cu forța.
32. Dar cel la care-ți vei găsi terafimii nu va rămâne în viață. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine și ia. Iacov nu știa însă că Rahela furase terafimii .
33. Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei și în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieșit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.
34. Rahela luase terafimii , îi pusese sub șaua cămilei și se așezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.
35. Rahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii .
36. Atunci Iacov s-a mâniat și l-a mustrat pe Laban, spunându-i: Care este greșeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverșunare?
37. Deși ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparțină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele și înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!
38. Am stat la tine timp de douăzeci de ani; oile și caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.