23. Atunci, Laban, însoțit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de șapte zile și l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.
24. Dar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis și i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“
25. Iacov își așezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta și-a așezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.
26. Laban i-a zis lui Iacov: Ce-ai făcut? M-ai înșelat și mi-ai luat fiicele ca pe niște captive de război.
27. De ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înșelat și nu mi-ai spus nimic? Te-aș fi lăsat să pleci cu bucurie și cu cântece de tamburină și liră.
28. Nu m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoții și fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.
29. Am putere să-ți fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“
30. Dar acum că ai plecat, pentru că ți-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?
31. Iacov i-a răspuns lui Laban: Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îți vei lua fiicele de la mine cu forța.
32. Dar cel la care-ți vei găsi terafimii nu va rămâne în viață. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine și ia. Iacov nu știa însă că Rahela furase terafimii .
33. Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei și în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieșit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.
34. Rahela luase terafimii , îi pusese sub șaua cămilei și se așezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.
35. Rahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii .
36. Atunci Iacov s-a mâniat și l-a mustrat pe Laban, spunându-i: Care este greșeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverșunare?
37. Deși ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparțină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele și înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!
38. Am stat la tine timp de douăzeci de ani; oile și caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.
39. Nu ți-am adus animale sfâșiate de fiare sălbatice, ci eu însumi sufeream pierderea; o cereai din mâna mea, fie că era furată ziua, fie noaptea.
40. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea înghețam de frig, astfel încât îmi pierea somnul.
41. Așa am petrecut douăzeci de ani în gospodăria ta; ți-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale și șase ani pentru turma ta, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori.