10. Pe vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgați, pestriți și cu pete.
11. Apoi Îngerul lui Dumnezeu m-a chemat pe nume în vis. „Iată-mă!“ i-am răspuns eu.
12. El mi-a spus: „Ridică-ți ochii și privește că toți berbecii care sar pe oi sunt vărgați, pestriți și cu pete, pentru că am văzut tot ceea ce ți-a făcut Laban.
13. Eu sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp și Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieși din această țară și întoarce-te în țara ta natală.“
14. Atunci Rahela și Lea i-au răspuns: Mai este vreo parte de moștenire pentru noi în familia tatălui nostru?
15. Din moment ce ne-a vândut și a și folosit argintul luat pe noi, nu suntem văzute de către el ca niște străine?
16. De fapt, toate bogățiile pe care Dumnezeu le-a luat de la tatăl nostru ne aparțin nouă și copiilor noștri; prin urmare fă tot ceea ce ți-a spus Dumnezeu.
17. Iacov s-a sculat, și-a pus copiii și soțiile pe cămile
18. și și-a luat toate turmele și toate lucrurile pe care le-a acumulat în Padan-Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în Canaan.
19. În timp ce Laban s-a dus să-și tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparțineau tatălui ei.
20. Iacov l-a înșelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că pleacă.
21. Astfel, el a fugit cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râul și s-a îndreptat spre regiunea muntoasă a Ghiladului.
22. După trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit.
23. Atunci, Laban, însoțit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de șapte zile și l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.
24. Dar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis și i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“