1. M-am uitat și iată că peste întinderea care se afla deasupra capetelor heruvimilor se vedea ceva ca o piatră de safir care semăna la înfățișare cu un tron.
2. El i-a zis bărbatului îmbrăcat în haine de in astfel: „Intră între roțile de sub heruvimi! Umple-ți apoi mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie-i peste cetate!“ L-am văzut cum se duce.
3. În acest timp, heruvimii stăteau în partea dreaptă a Casei, iar norul umpluse curtea interioară.
4. Atunci slava Domnului s-a ridicat dintre heruvimi și s-a oprit deasupra pragului Casei. Norul a umplut Casa și strălucirea slavei Domnului a umplut curtea.
5. Zgomotul făcut de aripile heruvimilor se auzea până în curtea exterioară și era ca glasul Dumnezeului Atotputernic când vorbește.
6. Când i-a poruncit deci bărbatului îmbrăcat în haine de in să meargă să ia cărbuni aprinși dintre roți, dintre heruvimi, acesta s-a dus și s-a oprit lângă roți.
7. Atunci unul dintre heruvimi a întins mâna spre focul care era între ei, a luat cărbuni și i-a pus în palma celui cu haine de in; acesta i-a luat și a plecat.
8. Undeva, sub aripile heruvimilor, se vedea ceva ca o mână de om.
9. M-am uitat și iată că în apropierea heruvimilor erau patru roți, o roată în apropierea unui heruvim și o roată în apropierea următorului heruvim. Înfățișarea roților era ca strălucirea unei pietre de crisolit.
10. Cele patru roți aveau aceeași înfățișare, fiecare având aspectul unei roți care se afla în mijlocul altei roți.
11. Când mergeau, ele se puteau deplasa în toate cele patru direcții fără să se rotească în mers, căci, încotro era îndreptat capul fiecărui heruvim, într-acolo mergeau și ele, fără să se rotească în mers.
12. Tot trupul heruvimilor, inclusiv spatele, mâinile, aripile și roțile – cele patru roți ale lor – era plin de ochi de jur împrejur.
13. Am auzit că roțile erau numite Galgal .
14. Fiecare heruvim avea patru fețe: prima față era de heruvim, a doua față era de om, a treia față era de leu, iar a patra față era de vultur.
15. Apoi heruvimii s-au ridicat. Erau aceleași ființe pe care le văzusem la râul Chebar.
16. Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile alături de ei, iar când își ridicau aripile ca să se înalțe de la pământ, roțile rămâneau tot în apropierea lor.
17. Când se opreau, se opreau și ele; când mergeau, mergeau și ele, căci duhul ființelor era în ele.
18. Slava Domnului a părăsit pragul Casei și s-a oprit deasupra heruvimilor.
19. Apoi, sub privirea mea, heruvimii și-au ridicat aripile și s-au înălțat de la pământ. Când au plecat ei, au plecat și roțile împreună cu ei. S-au oprit la intrarea porții dinspre răsărit a Casei Domnului , slava Dumnezeului lui Israel fiind sus, deasupra lor.
20. Erau aceleași ființe pe care le văzusem stând sub Dumnezeul lui Israel, la râul Chebar, și mi-am dat seama că sunt heruvimi.
21. Fiecare avea câte patru fețe, câte patru aripi și ceva de forma unor mâini omenești sub aripi.
22. Înfățișarea fețelor lor era aceeași cu a fețelor pe care le văzusem la râul Chebar; aveau aceeași înfățișare și fiecare mergea în partea în care avea îndreptată fața.