1. În anul al șaselea, în luna a șasea, în a cincea zi a lunii, în timp ce ședeam la mine în casă împreună cu cei din sfatul bătrânilor lui Iuda, care ședeau înaintea mea, mâna Stăpânului Domn a venit peste mine.
2. M-am uitat și iată că era cineva care semăna la înfățișare cu un om; de la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit.
3. El a întins ceva ca o mână și m-a luat de zulufii capului. Duhul m-a ridicat între pământ și cer și m-a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeiești, la intrarea dinspre nord a curții interioare, acolo unde era așezat idolul care stârnea gelozia lui Dumnezeu.
4. Dintr-odată a apărut slava Dumnezeului lui Israel, așa cum am văzut-o în vale.
5. El mi-a zis: „Fiul omului, privește înspre nord!“ Am privit înspre nord și am văzut în partea de nord a porții altarului acest idol al geloziei, chiar la intrare.
6. El a continuat: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârșesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Lăcașul Meu? Vei vedea însă urâciuni și mai mari!“
7. Atunci m-a dus la intrarea curții. M-am uitat și am văzut o gaură în zid.
8. El mi-a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.
9. El a continuat: „Intră și uită-te la urâciunile groaznice pe care le fac ei aici!“
10. Am intrat, m-am uitat și am văzut tot felul de chipuri de reptile și de fiare urâcioase și pe toți idolii Casei lui Israel gravați pe zid, de jur împrejur.
11. Înaintea lor stăteau șaptezeci de bărbați dintre bătrânii Casei lui Israel, iar în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Șafan. Fiecare avea în mână câte o cădelniță din care se ridica un nor mirositor de tămâie.
12. El mi-a zis: „Fiul omului, ai văzut ce fac bătrânii lui Israel în întuneric, fiecare în odaia idolului său? Căci ei zic: « Domnul nu ne vede! Domnul a părăsit țara!»“
13. Apoi mi-a mai zis: „Vei vedea însă urâciuni și mai mari pe care le săvârșesc ei!“
14. El m-a dus la intrarea Casei Domnului dinspre nord. Și iată că acolo stăteau niște femei care-l plângeau pe Tamuz .
15. Mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Vei vedea însă urâciuni mai mari decât acestea!“
16. Apoi m-a dus în curtea interioară a Casei Domnului. Și iată că la intrarea în Casa Domnului , între portic și altar, erau în jur de douăzeci și cinci de oameni, cu spatele spre Casa Domnului și cu fața spre răsărit; ei se închinau soarelui, plecându-se spre răsărit.
17. El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puțin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârșească urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara de violență și să nu înceteze să Mă mânie? Iată-i apropiindu-și ramura de nas!
18. De aceea și Eu mă voi purta cu ei cu furie; nu voi avea milă de ei și nu-i voi cruța. Deși vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu-i voi auzi!“