1. Întreaga adunare a israeliților a plecat de la Elim și a ajuns în pustia Sin, care este între Elim și Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua, după ce a ieșit din țara Egiptului.
2. În pustie, întreaga adunare a israeliților a cârtit împotriva lui Moise și a lui Aaron.
3. Israeliții le-au zis: „O, de-am fi fost omorâți de mâna Domnului în țara Egiptului! Cel puțin acolo stăteam lângă oalele de carne și mâncam pâine din belșug. Ne-ați adus aici, în pustia aceasta, ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta!“
4. Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Voi face să plouă pâine din cer; în fiecare zi poporul să iasă și să adune pâine pentru ziua aceea. În acea zi, îi voi pune la încercare ca să văd dacă vor trăi după Legea Mea sau nu.
5. În ziua a șasea să pregătească ce au adunat, într-o cantitate dublă față de ce au adunat în fiecare zi.“
6. Moise și Aaron le-au zis tuturor israeliților: „În seara aceasta veți ști că Domnul v-a scos din țara Egiptului,
7. iar dimineață veți vedea slava Domnului , pentru că El aude cârtirile voastre împotriva Lui. Căci cine suntem noi, ca să vă plângeți împotriva noastră?“
8. Moise a mai zis: „Veți ști că a fost Domnul, atunci când, seara, vă va da carne, iar dimineața – pâine din belșug, pentru că Domnul v-a auzit cârtirile pe care le-ați rostit împotriva Lui, căci noi nu suntem nimic; cârtirile voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului. “
9. După aceea, Moise i-a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a israeliților: «Apropiați-vă de Domnul , căci El a auzit cârtirile voastre.»“
10. În timp ce Aaron vorbea întregii adunări, ei s-au uitat înspre pustie și slava Domnului s-a arătat în nor.
11. Domnul i-a vorbit lui Moise astfel:
12. „Am auzit cârtirile israeliților; de aceea spune-le: «Între cele două seri veți avea carne, iar dimineața – pâine din belșug; atunci veți ști că Eu sunt Domnul , Dumnezeul vostru.»“