40. Îmi ridic mâna spre cer și declar: Viu sunt Eu pe vecie,
41. că Îmi voi ascuți fulgerul sabiei Mele și voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată. Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.
42. Voi face ca săgețile Mele să se îmbete de sânge, iar sabia Mea se va hrăni cu carne, cu sângele celor uciși și al captivilor, și cu capetele conducătorilor dușmanilor.»
43. Bucurați-vă, neamuri, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe dușmanii Lui și va face ispășire pentru țara și poporul Lui.“
44. Deci Moise a venit împreună cu Iosua, fiul lui Nun, și a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului.
45. Când Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea către întreg Israelul,
46. le-a zis: „Puneți-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciți copiilor voștri să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei Legi.
47. Căci nici un cuvânt nu este fără însemnătate, ele sunt viața voastră. Prin cuvintele acestea vă veți lungi zilele în țara voastră pe care o veți stăpâni după ce veți traversa Iordanul.“
48. În aceeași zi Domnul i-a vorbit lui Moise:
49. „Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo, în țara Moab, care este înaintea Ierihonului și privește Canaanul pe care Eu îl dau lui Israel în stăpânire.
50. Tu vei muri pe muntele pe care te vei urca și vei fi astfel adăugat la strămoșii tăi, după cum fratele tău Aaron a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la strămoșii lui,
51. din cauză că ați fost necredincioși față de Mine înaintea israeliților, la apele Meribei din Kadeș, în pustia Țin, unde nu M-ați sfințit în mijlocul lui Israel.
52. Tu vei vedea pământul promisiunii de la distanță, dar nu vei intra în țara pe care o dau poporului Israel.“