11. Amația s-a pregătit și și-a condus poporul, mergând în Valea Sării, unde au omorât zece mii de oameni din Seir.
12. Cei din Iuda au capturat de vii zece mii de bărbați pe care i-au urcat pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit, astfel încât toți au fost zdrobiți.
13. Între timp ceata pe care Amația o trimisese înapoi și nu o lăsase să meargă cu ei la luptă, invadase cetățile lui Iuda, din Samaria și până la Bet-Horon, ucigând trei mii de oameni și luând o pradă mare.
14. După ce s-a întors de la înfrângerea edomiților, Amația a adus zeii poporului din Seir și i-a pus ca zei ai săi. El se închina înaintea lor și aducea tămâie pentru ei.
15. Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Amația și i-a trimis un profet care i-a spus astfel: – De ce ai întrebat pe zeii care nu și-au putut izbăvi propriul popor din mâna ta?
16. În timp ce acesta vorbea, regele i-a zis: – Te-am pus eu să fii sfetnicul regelui? Încetează! Sau vrei să te lovesc? Profetul s-a oprit, dar a mai adăugat: – Știu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta și nu ai ascultat de sfatul meu.
17. După ce s-a sfătuit, Amația, regele lui Iuda, a trimis niște soli la Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, zicându-i: – Vino să ne confruntăm!
18. Dar Iehoaș, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amația, regele lui Iuda, astfel: – Spinul din Liban a trimis un sol să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fiica ta de soție fiului meu!“ Imediat însă animalele sălbatice au trecut pe acolo și au călcat spinul în picioare.