3. Când s-au trezit dis-de-dimineață, așdodiții au văzut că Dagon era căzut cu fața la pământ înaintea Chivotului Domnului. Ei l-au luat pe Dagon și l-au pus înapoi la locul lui.
4. În dimineața următoare însă, trezindu-se devreme, au văzut că Dagon era din nou căzut cu fața la pământ înaintea Chivotului Domnului. De data aceasta, capul și ambele mâini ale lui erau tăiate pe prag, numai trunchiul rămânând din el.
5. De aceea, până în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți cei ce intră în templul lui din Așdod nu calcă pe prag.
6. Mâna Domnului apăsa greu asupra celor din Așdod, îngrozind și lovind atât Așdodul, cât și împrejurimile sale cu bube.
7. Când bărbații din Așdod au văzut ce se întâmplă, au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel nu mai trebuie să rămână la noi căci mâna lui apasă asupra noastră și asupra lui Dagon , zeul nostru.“