2. Când a venit ziua Sabatului, a început să dea învățătură în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, erau uimiți și ziceau: „De unde are Acest Om aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată? Cum de se fac aceste minuni prin mâinile Lui?
3. Oare nu este Acesta tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iosif, al lui Iuda și al lui Simon? Și surorile Lui, nu sunt oare aici, printre noi?“ Și astfel, ei se poticneau în El.
4. Isus însă le-a zis: „Un profet nu este fără onoare decât în patria lui, între rudele lui și în casa lui.“
5. Și n-a putut să facă acolo nici o minune, în afară de faptul că Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6. Și se mira de necredința lor. Isus străbătea satele de jur-împrejur, dând învățătură.
7. El i-a chemat pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le autoritate asupra duhurilor necurate.
8. Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag – să nu ia nici pâine, nici traistă, nici bani la brâu,
9. ci să se încalțe cu sandale, dar să nu-și ia două tunici.
10. El le-a mai zis: „În orice casă intrați, rămâneți acolo până când veți pleca din locul acela.
11. Și dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, scuturați-vă praful de sub picioare când ieșiți de acolo, drept mărturie împotriva lor!“
12. Ei au plecat și au predicat că oamenii trebuie să se pocăiască.