28. Atunci Petru I-a zis: – Iată, noi le-am lăsat pe ale noastre și Te-am urmat!
29. El le-a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casa sau soția, sau frații, sau părinții, sau copiii de dragul Împărăției lui Dumnezeu
30. și care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine – viață veșnică.
31. Apoi i-a luat deoparte pe cei doisprezece și le-a zis: „Iată că ne îndreptăm spre Ierusalim și toate cele scrise prin profeți despre Fiul Omului se vor împlini.
32. Căci El va fi dat pe mâna neamurilor, va fi batjocorit, insultat, scuipat
33. și, după ce-L vor biciui, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.“
34. Ei n-au înțeles nimic din aceste lucruri; vorbirea aceasta era ascunsă de ei și nu pricepeau ce li se spunea.
35. În timp ce Isus Se apropia de Ierihon, un orb ședea lângă drum cerșind.
36. Când a auzit mulțimea trecând, orbul a întrebat ce se întâmplă.
37. I-au spus că trece Isus din Nazaret.
38. Atunci el a început să strige: – Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!
39. Cei ce mergeau în față îl mustrau spunându -i să tacă, dar el striga și mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine!
40. Isus S-a oprit și a poruncit să fie adus la El. Când orbul s-a apropiat, Isus l-a întrebat:
41. – Ce vrei să fac pentru tine? El I-a răspuns: – Doamne, să-mi recapăt vederea!
42. Isus a zis: – Recapătă-ți vederea; credința ta te-a vindecat!
43. Imediat el și-a recăpătat vederea și L-a urmat pe Isus, slăvindu-L pe Dumnezeu. Tot poporul care văzuse acest lucru a dat laudă lui Dumnezeu.