17. Cu siguranţă în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18. Şi ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieţi.
19. Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câştig, lăcomie care ia viaţa celor ce o au.
20. Înţelepciunea strigă afară; îşi înalţă vocea pe străzi;
21. Ea strigă în piaţa de adunare a mulţimii, în pragurile porţilor; îşi rosteşte cuvintele ei în cetate, spunând:
22. Până când simplilor, veţi iubi simplitatea şi batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor şi proştii vor urî cunoaşterea?
23. Întoarceţi-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24. Deoarece v-am chemat şi aţi refuzat; mi-am întins mâna şi nimeni nu a dat atenţie;
25. Dar aţi făcut de nimic tot sfatul meu şi aţi refuzat mustrarea mea;
26. Şi eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27. Când vine spaima voastră ca pustiirea şi nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea şi chinul peste voi,
28. Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29. Pentru că au urât cunoaşterea şi nu au ales teama de Domnul;