1. Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
2. Pentru a cunoaşte înţelepciunea şi instruirea; pentru a pricepe cuvintele înţelegerii;
3. Pentru a primi instruirea înţelepciunii, a dreptăţii şi a judecăţii şi a echităţii;
4. Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaştere şi discernământ.
5. Un înţelept va asculta şi îşi va creşte învăţătura, şi un om al priceperii va obţine sfaturi înţelepte;
6. Pentru a înţelege un proverb şi interpretarea lui, cuvintele înţelepţilor şi vorbele lor adânci.
7. Teama de Domnul este începutul cunoaşterii; dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi instruirea.
8. Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău şi nu părăsi legea mamei tale;
9. Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău şi lănţişoare în jurul gâtului tău.
10. Fiul meu, dacă păcătoşii te ademenesc, nu te învoi!
11. Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns şi fără motiv pe cel nevinovat;
12. Să îi înghiţim de vii precum mormântul; şi în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă;
13. Vom găsi toate averile preţioase, ne vom umple casele cu pradă;
14. Aruncă-ţi sorţul printre noi; să avem toţi o singură pungă;
15. Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; opreşte-ţi piciorul de la cărarea lor;
16. Căci picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge.
17. Cu siguranţă în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18. Şi ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieţi.
19. Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câştig, lăcomie care ia viaţa celor ce o au.
20. Înţelepciunea strigă afară; îşi înalţă vocea pe străzi;
21. Ea strigă în piaţa de adunare a mulţimii, în pragurile porţilor; îşi rosteşte cuvintele ei în cetate, spunând:
22. Până când simplilor, veţi iubi simplitatea şi batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor şi proştii vor urî cunoaşterea?
23. Întoarceţi-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24. Deoarece v-am chemat şi aţi refuzat; mi-am întins mâna şi nimeni nu a dat atenţie;
25. Dar aţi făcut de nimic tot sfatul meu şi aţi refuzat mustrarea mea;
26. Şi eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27. Când vine spaima voastră ca pustiirea şi nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea şi chinul peste voi,
28. Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29. Pentru că au urât cunoaşterea şi nu au ales teama de Domnul;
30. Au refuzat sfatul meu, au dispreţuit întreaga mea mustrare.
31. De aceea vor mânca din rodul căii lor şi vor fi îndestulaţi cu propriile lor planuri.
32. Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide şi prosperitatea proştilor îi va nimici.
33. Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranţă şi va fi liniştit faţă de teama de rău.