28. Şi preotul să facă ispăşire pentru sufletul care păcătuieşte prin ignoranţă, când păcătuieşte prin ignoranţă înaintea Domnului, pentru a face ispăşire pentru el, şi îi va fi iertat.
29. Să aveţi o singură lege pentru cel ce păcătuieşte prin ignoranţă, deopotrivă pentru cel născut printre copiii lui Israel şi pentru străinul ce locuieşte temporar printre ei.
30. Dar sufletul care o face îngâmfat, fie născut în ţară, fie străin, acela îl ocărăşte pe Domnul; şi sufletul acela să fie stârpit din mijlocul poporului său.
31. Deoarece a dispreţuit cuvântul Domnului şi a încălcat porunca lui, acel suflet să fie stârpit cu desăvârşire; nelegiuirea sa să fie asupra sa.
32. Şi în timp ce copiii lui Israel erau în pustiu, au găsit un bărbat ce aduna lemne în ziua de sabat.
33. Şi cei ce l-au găsit adunând lemne l-au adus la Moise şi Aaron şi la toată adunarea.
34. Şi l-au pus sub pază, deoarece nu a fost declarat ce îi va fi făcut.
35. Şi Domnul i-a spus lui Moise: Acel bărbat negreşit să fie dat morţii, toată adunarea să îl ucidă cu pietre, în afara taberei.