1. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
2. Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi fi ajuns în ţara locuinţelor voastre, pe care v-o dau,
3. Şi veţi face o ofrandă prin foc Domnului, o ofrandă arsă, sau un sacrificiu în împlinirea unui jurământ, sau într-o ofrandă de bunăvoinţă, sau în sărbătorile voastre solemne, ca să faceţi o aromă dulce Domnului, din cireadă, sau din turmă,
4. Atunci cel ce aduce darul său Domnului, să aducă dar de mâncare, a zecea parte dintr-o măsură de făină amestecată cu a patra parte dintr-un hin de untdelemn.
5. Şi a patra parte dintr-un hin de vin ca un dar de băutură să îl pregăteşti cu ofranda arsă sau sacrificiul, pentru un singur miel.
6. Sau pentru un berbec, să îl pregăteşti ca dar de mâncare cu două zecimi dintr-o măsură de făină amestecată cu a treia parte dintr-un hin de untdelemn.
7. Şi ca dar de băutură să aduci a treia parte dintr-un hin de vin, de o aromă dulce Domnului.
8. Şi când pregăteşti un taur, ca ofrandă arsă, sau ca sacrificiu în împlinirea unui jurământ, sau ca ofrande de pace Domnului,
9. Să se aducă, cu un taur, un dar de mâncare din trei zecimi dintr-o măsură de făină amestecată cu o jumătate de hin de untdelemn.
10. Şi să aduci ca dar de băutură o jumătate de hin de vin, ca ofrandă făcută prin foc, de o aromă dulce Domnului.
11. Astfel să se facă pentru un singur taur sau pentru un singur berbec sau pentru un miel sau un ied.
12. Conform cu numărul celor pe care le veţi pregăti, astfel să faceţi fiecăreia dintre ele, după numărul lor.
13. Toţi cei născuţi în ţară să facă aceste lucruri după acest obicei, în aducerea unei ofrande făcută prin foc, de o aromă dulce Domnului.
14. Şi dacă un străin locuieşte temporar cu voi sau oricine este printre voi, în generaţiile voastre, şi aduce ofrandă făcută prin foc, de o aromă dulce Domnului, precum faceţi voi, să facă şi el.
15. O singură rânduială să fie deopotrivă pentru voi, cei din adunare, şi la fel pentru străinul ce locuieşte temporar cu voi, o rânduială pentru totdeauna în generaţiile voastre; cum sunteţi voi, astfel să fie şi străinul înaintea Domnului.
16. O singură lege şi un singur obicei să fie pentru voi şi pentru străinul care locuieşte temporar cu voi.
17. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
18. Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Când veţi ajunge în ţara în care vă duc,
19. Atunci să fie astfel: când mâncaţi din pâinea ţării, să aduceţi ofrandă ridicată pentru Domnul.
20. Să aduceţi o turtă din primul vostru aluat ca ofrandă ridicată, precum faceţi ofranda ridicată din aria de vânturat, astfel să o săltaţi.
21. Din primul vostru aluat să daţi Domnului o ofrandă ridicată în generaţiile voastre.
22. Şi dacă aţi greşit şi nu aţi împlinit toate aceste porunci, pe care Domnul le-a vorbit lui Moise,
23. Tot ce Domnul v-a poruncit prin mâna lui Moise, din ziua când Domnul i-a poruncit lui Moise şi de atunci înainte prin toate generaţiile voastre,
24. Atunci să fie: dacă este făcut prin ignoranţă fără cunoaşterea adunării, toată adunarea să aducă un taur tânăr ca ofrandă arsă, de o aromă dulce Domnului, împreună cu darul lui de mâncare şi darul lui de băutură, conform obiceiului, şi un ied dintre capre ca ofrandă pentru păcat.
25. Şi preotul să facă ispăşire pentru toată adunarea copiilor lui Israel şi acesta le va fi iertat, fiindcă aceasta este ignoranţă; iar ei să aducă darul lor, un sacrificiu făcut prin foc Domnului, şi ofranda lor pentru păcat înaintea Domnului, pentru ignoranţa lor;
26. Şi va fi iertat întregii adunări a copiilor lui Israel şi străinului ce locuieşte temporar printre ei; văzând că tot poporul era în ignoranţă.
27. Şi dacă vreun suflet păcătuieşte prin ignoranţă, atunci să aducă o capră de un an ca ofrandă pentru păcat.
28. Şi preotul să facă ispăşire pentru sufletul care păcătuieşte prin ignoranţă, când păcătuieşte prin ignoranţă înaintea Domnului, pentru a face ispăşire pentru el, şi îi va fi iertat.
29. Să aveţi o singură lege pentru cel ce păcătuieşte prin ignoranţă, deopotrivă pentru cel născut printre copiii lui Israel şi pentru străinul ce locuieşte temporar printre ei.
30. Dar sufletul care o face îngâmfat, fie născut în ţară, fie străin, acela îl ocărăşte pe Domnul; şi sufletul acela să fie stârpit din mijlocul poporului său.
31. Deoarece a dispreţuit cuvântul Domnului şi a încălcat porunca lui, acel suflet să fie stârpit cu desăvârşire; nelegiuirea sa să fie asupra sa.
32. Şi în timp ce copiii lui Israel erau în pustiu, au găsit un bărbat ce aduna lemne în ziua de sabat.
33. Şi cei ce l-au găsit adunând lemne l-au adus la Moise şi Aaron şi la toată adunarea.
34. Şi l-au pus sub pază, deoarece nu a fost declarat ce îi va fi făcut.
35. Şi Domnul i-a spus lui Moise: Acel bărbat negreşit să fie dat morţii, toată adunarea să îl ucidă cu pietre, în afara taberei.
36. Şi toată adunarea l-a scos în afara taberei şi l-au ucis cu pietre şi a murit; precum Domnul i-a poruncit lui Moise.
37. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
38. Vorbeşte copiilor lui Israel şi porunceşte-le să îşi facă ciucuri pe marginile hainelor lor, prin toate generaţiile lor, şi să pună peste ciucurii marginilor o panglică de albastru.
39. Şi aceasta să vă fie drept bordură, ca să o priviţi şi să vă aduceţi aminte toate poruncile Domnului şi să le împliniţi; şi să nu căutaţi după inima voastră şi după ochii voştri, după care obişnuiaţi să mergeţi curvind.
40. Ca să vă amintiţi şi să împliniţi toate poruncile mele şi să fiţi sfinţi Dumnezeului vostru.
41. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.