1. Cuvântul Domnului care a venit la Mica, moraşitul, în zilele lui Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţi ai lui Iuda, pe care el l-a văzut referitor la Samaria şi Ierusalim.
2. Ascultaţi, toţi oamenii; dă ascultare pământule şi tot ce este pe tine, şi Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul din templul lui sfânt.
3. Fiindcă, iată, Domnul iese din locul lui şi va coborî şi va călca în picioare înălţimile pământului.
4. Şi munţii se vor topi sub el şi văile, ca ceara înaintea focului, se vor despica şi ca apele turnate dintr-o râpă.
5. Toate acestea sunt pentru păcatul lui Iacob şi pentru păcatele casei lui Israel. Care este păcatul lui Iacob? Nu este Samaria? Şi care sunt locurile înalte ale lui Iuda? Nu sunt ele Ierusalimul?
6. De aceea voi face Samaria ca o movilă de pe câmp şi ca plantaţii de vii; şi voi rostogoli pietrele ei în vale şi îi voi dezveli temeliile.
7. Şi toate chipurile ei cioplite vor fi zdrobite în bucăţi şi toate darurile ei vor fi arse cu foc şi toţi idolii ei îi voi lăsa pustii, căci ea a adunat din plata curvei şi se vor întoarce la plata curvei.
8. De aceea eu voi boci şi voi urla, voi umbla dezbrăcat şi gol; voi face bocet ca dragonii şi voi jeli ca bufniţele.
9. Fiindcă rana ei este incurabilă; fiindcă a venit la Iuda; a venit la poarta poporului meu, la Ierusalim.
10. Nu spuneţi aceasta la Gat, nu plângeţi deloc; în casa lui Afra rostogoleşte-te în ţărână.
11. Treceți locuitori al Safirului, având ruşinea dezgolită; locuitorul lui Ţaanan nu a venit la jelirea lui Bet-Eţel; el va primi adăpost de la tine.
12. Fiindcă locuitorul Marotului a aşteptat cu grijă binele; dar răul a coborât de la Domnul la poarta Ierusalimului.
13. O, tu locuitor din Lachiş, înhamă animalul iute la car, ea este începutul păcatului fiicei Sionului, fiindcă păcatele Israelului s-au găsit în tine.
14. De aceea tu vei da daruri Moreşet-Gatului: casele lui Aczib vor fi o minciună împăraţilor lui Israel.
15. Totuşi eu îţi voi aduce un moştenitor, locuitor al Mareşahului, gloria lui Israel va ajunge până la Adulam.
16. Cheleşte-te şi tunde-te pentru copiii desfătărilor tale; măreşte-ţi chelia ca acvila; fiindcă ei sunt plecaţi de la tine în captivitate.