1. Doamne, tu eşti Dumnezeul meu; te voi înălţa, voi lăuda numele tău, căci ai făcut lucruri minunate; sfaturile tale din vechime sunt credincioşie şi adevăr.
2. Fiindcă dintr-o cetate ai făcut o movilă; dintr-o cetate apărată, o ruină, un palat al străinilor să nu mai fie cetate; nu va fi niciodată construită.
3. De aceea poporul cel tare te va glorifica, cetatea naţiunilor tirane se va teme de tine.
4. Fiindcă ai fost putere pentru sărac, putere pentru nevoiaş în strâmtorarea lui, şi un loc de scăpare împotriva furtunii, umbră în faţa căldurii, când explozia tiranilor este ca o furtună împotriva zidului.
5. Vei înjosi zgomotul străinilor, precum căldura într-un loc uscat; căldura împreună cu umbra unui nor; ramura tiranilor va fi umilită.
6. Şi în acest munte Domnul oştirilor va face tuturor popoarelor un ospăţ al lucrurilor grase, un ospăţ al vinurilor pe drojdii, al lucrurilor grase pline de măduvă, al vinurilor pe drojdii bine rafinate.
7. Şi el va distruge în acest munte faţa acoperitorii aruncată peste toate popoarele şi vălul întins peste toate naţiunile.
8. El va înghiţi moartea în victorie; şi Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe toate feţele; şi mustrarea poporului său o va lua de pe tot pământul, fiindcă Domnul a vorbit.
9. Şi se va spune în acea zi: Iată, acesta este Dumnezeul nostru; noi l-am aşteptat şi el ne va salva, acesta este Domnul; l-am aşteptat, ne vom veseli şi ne vom bucura în salvarea lui.
10. Fiindcă în acest munte se va odihni mâna Domnului şi Moab va fi călcat sub el, precum paiele sunt călcate pentru mormanul de balegă.
11. Şi îşi va întinde înainte mâinile sale în mijlocul lor, precum cel care înoată îşi întinde înainte mâinile pentru a înota şi va înjosi mândria lor împreună cu prăzile mâinilor lor.
12. Şi fortăreaţa fortului înalt al zidurilor tale, el o va înjosi, o va aşeza şi o va doborî la pământ, în ţărână.