11. Pentru că el cunoaşte oamenii deşerţi şi vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea ?
12. Căci omul deşert ar fi înţelept, deşi omul se naşte ca mânzul unei măgăriţe sălbatice.
13. Dacă îţi pregăteşti inima şi îţi întinzi mâinile spre el,
14. Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe şi să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
15. Fiindcă atunci îţi vei ridica faţa fără pată; da, vei fi neclintit şi nu te vei teme;
16. Deoarece îţi vei uita nefericirea şi ţi-o vei aminti ca ape care trec;