Vechiul Testament

Noul Testament

Iona 2:1-8 Fidela 2013 (RFB13)

1. Atunci din pântecele peştelui Iona s-a rugat Domnului Dumnezeul său,

2. Şi a spus: Din cauza necazului meu am strigat către Domnul iar el m-a ascultat; din pântecele iadului am strigat şi mi-ai auzit vocea.

3. Pentru că m-ai aruncat în adânc, în mijlocul mărilor, şi potopurile m-au încercuit; toate talazurile tale şi valurile tale au trecut peste mine.

4. Atunci am spus: Sunt aruncat dinaintea ochilor tăi; totuşi din nou voi privi spre templul tău sfânt.

5. Apele m-au încercuit, până la suflet; adâncul m-a învăluit; papura era împletită în jurul capului meu.

6. Am coborât până la poalele munţilor; pământul cu zăvoarele lui era în jurul meu pentru totdeauna; totuşi ai scos viaţa mea din putrezire, Doamne, Dumnezeul meu.

7. Când sufletul meu a leşinat în mine mi-am amintit de Domnul; şi rugăciunea mea a intrat la tine, în templul tău sfânt.

8. Cei care dau atenţie la deşertăciuni mincinoase îşi părăsesc propria lor milă.

Citiți capitolul complet Iona 2