1. Atunci din pântecele peştelui Iona s-a rugat Domnului Dumnezeul său,
2. Şi a spus: Din cauza necazului meu am strigat către Domnul iar el m-a ascultat; din pântecele iadului am strigat şi mi-ai auzit vocea.
3. Pentru că m-ai aruncat în adânc, în mijlocul mărilor, şi potopurile m-au încercuit; toate talazurile tale şi valurile tale au trecut peste mine.
4. Atunci am spus: Sunt aruncat dinaintea ochilor tăi; totuşi din nou voi privi spre templul tău sfânt.
5. Apele m-au încercuit, până la suflet; adâncul m-a învăluit; papura era împletită în jurul capului meu.
6. Am coborât până la poalele munţilor; pământul cu zăvoarele lui era în jurul meu pentru totdeauna; totuşi ai scos viaţa mea din putrezire, Doamne, Dumnezeul meu.
7. Când sufletul meu a leşinat în mine mi-am amintit de Domnul; şi rugăciunea mea a intrat la tine, în templul tău sfânt.
8. Cei care dau atenţie la deşertăciuni mincinoase îşi părăsesc propria lor milă.
9. Dar îţi voi sacrifica cu vocea mulţumirii, voi împlini ceea ce am promis. Salvarea este a Domnului.
10. Şi Domnul i-a vorbit peştelui şi l-a vărsat pe Iona pe uscat.