31. Fiindcă atât cât fiul lui Isai trăieşte pe pământ, tu nu vei fi întemeiat, nici tu, nici împărăţia ta. De aceea acum, trimite şi adu-l la mine, pentru că negreşit va muri.
32. Şi Ionatan i-a răspuns tatălui său Saul şi i-a zis: Pentru ce să fie ucis? Ce a făcut?
33. Şi Saul a aruncat o suliţă spre el ca să îl lovească; prin aceasta Ionatan a cunoscut că este hotărât de tatăl său să ucidă pe David.
34. Astfel Ionatan s-a ridicat de la masă în mânie înverşunată şi nu a mâncat pâine în a doua zi a lunii, pentru că era mâhnit pentru David, deoarece tatăl său îi făcuse ruşine.
35. Şi s-a întâmplat dimineaţa, că Ionatan a ieşit la câmp la timpul rânduit cu David şi un băieţel a ieşit cu el.
36. Şi a spus băiatului său: Aleargă, găseşte acum săgeţile pe care le trag. Şi pe când a alergat băiatul, el a tras o săgeată dincolo de el.
37. Şi când băiatul a ajuns la locul săgeţii pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după băiat şi a spus: Nu este săgeata dincolo de tine?
38. Şi Ionatan a strigat după băiat: Iute, grăbeşte, nu sta. Şi băiatul lui Ionatan a adunat săgeţile şi a venit la stăpânul său.
39. Dar băiatul nu ştia nimic; numai Ionatan şi David cunoşteau lucrul acesta.
40. Şi Ionatan a dat armele sale băiatului său şi i-a spus: Du-te, du-le în cetate.