1. Şi David a fugit din Naiot, din Rama, şi a venit şi a spus înaintea lui Ionatan: Ce am făcut? Care este nelegiuirea mea? Şi care este păcatul meu înaintea tatălui tău, încât el îmi caută viaţa?
2. Şi Ionatan i-a spus: Nicidecum; nu vei muri; Iată, tatăl meu nu va face niciun lucru mare sau mic fără să mi-l arate; şi pentru ce ar ascunde tatăl meu acest lucru de mine? Nu este aşa.
3. Şi David a jurat din nou şi a spus: Tatăl tău ştie într-adevăr că am găsit favoare în ochii tăi; şi spune: Să nu ştie Ionatan aceasta, ca nu cumva să se mâhnească; Dar cu adevărat, precum Domnul trăieşte şi precum sufletul tău trăieşte, nu este decât un pas între mine şi moarte.
4. Atunci Ionatan i-a spus lui David: Orice doreşte sufletul tău, voi face pentru tine.
5. Şi David i-a spus lui Ionatan: Iată, mâine este lună nouă şi nu trebuie să lipsesc de la a şedea cu împăratul la masă; dar tu lasă-mă să merg să mă ascund în câmp până în a treia zi seara.
6. Dacă îi voi lipsi cât de cât tatălui tău, atunci spune: David mi-a cerut insistent să alerge până la Betleem, cetatea sa, pentru că acolo este un sacrificiu anual pentru toată familia.