3. Şi al doilea înger a turnat potirul său peste mare; şi a devenit ca sângele unui mort; şi fiecare suflet viu a murit în mare.
4. Şi al treilea înger a turnat potirul său peste râurile şi peste izvoarele apelor; şi ele au devenit sânge.
5. Şi am auzit pe îngerul apelor spunând: Drept eşti tu, Doamne, care eşti, care erai şi care vei fi, pentru că ai judecat astfel.
6. Pentru că au vărsat sângele sfinţilor şi al profeţilor şi tu le-ai dat să bea sânge; fiindcă ei merită aceasta.
7. Şi am auzit pe un altul din altar, spunând: Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevărate şi drepte sunt judecăţile tale.
8. Şi al patrulea înger a turnat potirul său peste soare; şi i-a fost dată putere să pârjolească pe oameni cu foc.
9. Şi oamenii au fost pârjoliţi cu arşiţă mare şi au blasfemiat numele lui Dumnezeu, care are putere peste aceste plăgi; şi nu s-au pocăit ca să îi dea glorie.
10. Şi al cincilea înger a turnat potirul său peste tronul fiarei; şi împărăţia ei a fost plină de întuneric; şi îşi muşcau limbile din cauza durerii,
11. Şi au blasfemiat pe Dumnezeul cerului, din cauza durerilor lor şi a rănilor lor şi nu s-au pocăit de faptele lor.
12. Şi al şaselea înger a turnat potirul său peste râul cel mare, Eufrat; şi apa lui a fost secată, ca să fie pregătită calea împăraţilor de la răsăritul soarelui.
13. Şi am văzut trei duhuri necurate asemănătoare broaştelor, ieşind din gura dragonului şi din gura fiarei şi din gura profetului fals.
14. Fiindcă ele sunt duhurile dracilor lucrând miracole, care merg înainte la împăraţii pământului şi ai întregii lumi, să îi adune la bătălia acelei zile mari a Dumnezeului Cel Atotputernic.
15. Iată, eu vin ca un hoţ. Binecuvântat este cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca nu cumva să umble gol şi ei să privească ruşinea lui.