1. Şi am auzit o voce tare din templu, spunând celor şapte îngeri: Mergeţi şi turnaţi potirele furiei lui Dumnezeu peste pământ.
2. Şi s-a dus primul şi a turnat potirul său peste pământ; şi a căzut o rană vătămătoare şi dureroasă peste oamenii care au avut semnul fiarei şi peste cei ce s-au închinat icoanei ei.
3. Şi al doilea înger a turnat potirul său peste mare; şi a devenit ca sângele unui mort; şi fiecare suflet viu a murit în mare.
4. Şi al treilea înger a turnat potirul său peste râurile şi peste izvoarele apelor; şi ele au devenit sânge.
5. Şi am auzit pe îngerul apelor spunând: Drept eşti tu, Doamne, care eşti, care erai şi care vei fi, pentru că ai judecat astfel.
6. Pentru că au vărsat sângele sfinţilor şi al profeţilor şi tu le-ai dat să bea sânge; fiindcă ei merită aceasta.
7. Şi am auzit pe un altul din altar, spunând: Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevărate şi drepte sunt judecăţile tale.
8. Şi al patrulea înger a turnat potirul său peste soare; şi i-a fost dată putere să pârjolească pe oameni cu foc.
9. Şi oamenii au fost pârjoliţi cu arşiţă mare şi au blasfemiat numele lui Dumnezeu, care are putere peste aceste plăgi; şi nu s-au pocăit ca să îi dea glorie.
10. Şi al cincilea înger a turnat potirul său peste tronul fiarei; şi împărăţia ei a fost plină de întuneric; şi îşi muşcau limbile din cauza durerii,
11. Şi au blasfemiat pe Dumnezeul cerului, din cauza durerilor lor şi a rănilor lor şi nu s-au pocăit de faptele lor.