2. Dar spuneau: Nu în sărbătoare, ca nu cumva să fie tulburare a poporului.
3. Şi fiind el în Betania, în casa lui Simon leprosul, pe când şedea el la masă, a venit o femeie având un vas de alabastru cu ulei parfumat de mir de nard curat, foarte preţios; şi a spart vasul şi a turnat mirul pe capul lui.
4. Şi erau unii supăraţi în ei înşişi şi spuneau: Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de mir?
5. Fiindcă acesta s-ar fi putut vinde pe mai mult de trei sute de dinari şi s-ar fi dat banii la săraci. Şi cârteau împotriva ei.
6. Dar Isus a spus: Lăsaţi-o în pace; de ce o tulburaţi? A lucrat o lucrare bună faţă de mine.
7. Fiindcă pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi oricând voiţi, puteţi să le faceţi bine; dar pe mine nu mă aveţi totdeauna.
8. Ea a făcut ce a putut; a venit dinainte ca să îmi ungă trupul pentru înmormântare.
9. Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, prin întreaga lume şi ce a făcut ea va fi spus, ca o amintire despre ea.
10. Şi Iuda Iscariot, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la preoţii de seamă să li-l trădeze.
11. Şi când au auzit, s-au bucurat şi au promis să îi dea bani. Şi căuta cum să îl trădeze la un moment potrivit.
12. Şi în prima zi a azimelor, când înjunghiau paştele, discipolii lui i-au spus: Unde voieşti să mergem şi să pregătim ca să mănânci paştele?
13. Şi a trimis doi dintre discipolii săi şi le-a spus: Mergeţi în cetate şi acolo veţi întâlni un om purtând un ulcior de apă; urmaţi-l.
14. Şi oriunde va intra, spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul spune: Unde este camera de oaspeţi, unde voi mânca paştele cu discipolii mei?