33. Dar pe când dezlegau măgăruşul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegaţi măgăruşul?
34. Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
35. Şi l-au adus la Isus; şi şi-au aruncat hainele pe măgăruş şi l-au aşezat pe Isus călare pe el.
36. Şi pe când mergea el, ei îşi aşterneau hainele pe cale.
37. Şi pe când se apropia, chiar la coborâşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea discipolilor a început să se bucure şi să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
38. Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer şi glorie în cele prea înalte.
39. Şi unii dintre fariseii din mulţime, i-au spus: Învăţătorule, mustră-ţi discipolii.
40. Iar el a răspuns şi le-a zis: Vă spun că dacă aceştia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
41. Şi când s-a apropiat, a privit cetatea şi a plâns din cauza ei,
42. Spunând: Dacă ai fi ştiut, chiar tu, cel puţin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
43. Pentru că zilele vor veni peste tine şi duşmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile,
44. Şi te vor face una cu pământul şi pe copiii tăi în tine; şi nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
45. Şi a intrat în templu şi a început să scoată pe cei ce vindeau în el şi pe cei ce cumpărau,
46. Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.
47. Şi îi învăţa în fiecare zi în templu. Dar preoţii de seamă şi scribii şi mai marii poporului căutau să îl nimicească,
48. Şi nu găseau ce ar putea face; fiindcă toţi oamenii erau foarte atenţi să îl audă.