63. Şi a cerut o tăbliţă de scris şi a scris, spunând: Numele lui este Ioan. Şi toţi s-au minunat.
64. Şi gura lui a fost deschisă imediat şi limba lui dezlegată şi a vorbit, lăudând pe Dumnezeu.
65. Şi frică a venit peste toţi cei ce locuiau împrejurul lor; şi toate aceste cuvinte au fost vestite prin tot ţinutul muntos al Iudeii.
66. Şi toţi cei ce le-au auzit, le-au păstrat în inimile lor, spunând: Ce fel de copil va fi acesta? Şi mâna Domnului era cu el.
67. Şi Zaharia, tatăl lui, a fost umplut cu Duhul Sfânt şi a profeţit, spunând:
68. Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat şi a răscumpărat pe poporul său,
69. Şi ne-a ridicat un corn al salvării în casa servitorului său, David,
70. Aşa cum vorbise prin gura sfinţilor săi profeţi, care fuseseră de când lumea a început;
71. Ca să fim salvaţi de duşmanii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc;
72. Să înfăptuiască mila promisă părinţilor noştri şi să îşi amintească sfântul lui legământ;
73. Jurământul pe care i l-a jurat tatălui nostru Avraam,
74. Că ne va da, fiind noi scăpaţi din mâna duşmanilor noştri, să îi servim fără frică,
75. În sfinţenie şi dreptate înaintea lui, toate zilele vieţii noastre.
76. Şi tu copile, vei fi chemat profet al celui Preaînalt; fiindcă vei merge înaintea feţei Domnului, să pregăteşti căile lui;
77. Să dai cunoştinţa salvării poporului său, prin iertarea păcatelor lor,
78. Prin blânda milă a Dumnezeului nostru; prin care răsăritul din înalt ne-a vizitat,
79. Să dea lumină celor ce şed în întuneric şi în umbra morţii, să ne îndrepte picioarele pe calea păcii.
80. Iar copilul a crescut şi s-a întărit în duh şi a fost în pustiuri până în ziua arătării sale înaintea lui Israel.