57. Iar Elisabetei i s-a împlinit timpul să nască; şi a născut un fiu.
58. Şi vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare milă faţă de ea; şi se bucurau cu ea.
59. Şi s-a întâmplat în a opta zi că au venit să circumcidă copilul; şi l-au numit Zaharia, după numele tatălui său.
60. Şi mama lui a răspuns şi a zis: Nu, ci se va numi Ioan.
61. Şi i-au spus: Nimeni din rudeniile tale nu este numit aşa.
62. Şi făceau semne tatălui său, despre cum ar voi să îl numească.
63. Şi a cerut o tăbliţă de scris şi a scris, spunând: Numele lui este Ioan. Şi toţi s-au minunat.
64. Şi gura lui a fost deschisă imediat şi limba lui dezlegată şi a vorbit, lăudând pe Dumnezeu.
65. Şi frică a venit peste toţi cei ce locuiau împrejurul lor; şi toate aceste cuvinte au fost vestite prin tot ţinutul muntos al Iudeii.
66. Şi toţi cei ce le-au auzit, le-au păstrat în inimile lor, spunând: Ce fel de copil va fi acesta? Şi mâna Domnului era cu el.