3. El a văzut lămurit, cam pe la ora a noua a zilei, într-o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: Corneliu.
4. Şi când s-a uitat atent la el, i s-a făcut teamă şi a spus: Ce este, Doamne? Iar el i-a spus: Rugăciunile tale şi milosteniile tale au urcat spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi acum trimite bărbaţi la Iafo şi cheamă pe Simon, al cărui nume este și Petru;
6. El găzduieşte cu un anume Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare; acesta îţi va spune ce ar trebui să faci.
7. Şi după ce a plecat îngerul care i-a vorbit lui Corneliu, el a chemat pe doi din servitorii casei sale şi pe un soldat devotat, dintre cei care îl serveau continuu;
8. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iafo.
9. Şi a doua zi, pe când aceştia călătoreau şi se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperişul casei să se roage, cam pe la ora a şasea,
10. Şi i s-a făcut foame foarte tare şi a dorit să mănânce; dar pe când pregăteau aceştia, el a căzut în extaz,
11. Şi a văzut cerul deschis şi un fel de vas, coborând la el, ca şi cum ar fi fost o pânză mare legată la cele patru colţuri şi lăsată pe pământ;
12. În care erau toate felurile de patrupede ale pământului şi sălbăticiuni şi târâtoare şi păsări ale văzduhului.
13. Şi a venit la el o voce: Petre, scoală-te, ucide şi mănâncă.
14. Dar Petru a spus: Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată nu am mâncat vreun lucru profan sau necurat.
15. Şi vocea a venit din nou la el, a doua oară: Ce a curăţit Dumnezeu, nu considera profan.
16. Iar aceasta s-a făcut de trei ori; şi vasul a fost luat din nou la cer.
17. Şi în timp ce Petru era nedumerit în sine, ce ar putea să însemne viziunea ce o văzuse, atunci, iată, bărbaţii care fuseseră trimişi de Corneliu cercetaseră, privind casa lui Simon, şi stăteau în picioare înaintea porţii,