1. Iar în Cezareea era un anumit bărbat cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită Italiana,
2. Devotat şi care se temea de Dumnezeu cu toată casa lui, care dădea multe milostenii poporului şi se ruga neîncetat lui Dumnezeu.
3. El a văzut lămurit, cam pe la ora a noua a zilei, într-o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: Corneliu.
4. Şi când s-a uitat atent la el, i s-a făcut teamă şi a spus: Ce este, Doamne? Iar el i-a spus: Rugăciunile tale şi milosteniile tale au urcat spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi acum trimite bărbaţi la Iafo şi cheamă pe Simon, al cărui nume este și Petru;
6. El găzduieşte cu un anume Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare; acesta îţi va spune ce ar trebui să faci.
7. Şi după ce a plecat îngerul care i-a vorbit lui Corneliu, el a chemat pe doi din servitorii casei sale şi pe un soldat devotat, dintre cei care îl serveau continuu;
8. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iafo.
9. Şi a doua zi, pe când aceştia călătoreau şi se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperişul casei să se roage, cam pe la ora a şasea,
10. Şi i s-a făcut foame foarte tare şi a dorit să mănânce; dar pe când pregăteau aceştia, el a căzut în extaz,
11. Şi a văzut cerul deschis şi un fel de vas, coborând la el, ca şi cum ar fi fost o pânză mare legată la cele patru colţuri şi lăsată pe pământ;
12. În care erau toate felurile de patrupede ale pământului şi sălbăticiuni şi târâtoare şi păsări ale văzduhului.
13. Şi a venit la el o voce: Petre, scoală-te, ucide şi mănâncă.
14. Dar Petru a spus: Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată nu am mâncat vreun lucru profan sau necurat.
15. Şi vocea a venit din nou la el, a doua oară: Ce a curăţit Dumnezeu, nu considera profan.
16. Iar aceasta s-a făcut de trei ori; şi vasul a fost luat din nou la cer.
17. Şi în timp ce Petru era nedumerit în sine, ce ar putea să însemne viziunea ce o văzuse, atunci, iată, bărbaţii care fuseseră trimişi de Corneliu cercetaseră, privind casa lui Simon, şi stăteau în picioare înaintea porţii,
18. Şi strigau şi întrebau dacă Simon, care era numit Petru, era găzduit acolo.
19. În timp ce Petru se gândea la viziune, Duhul i-a spus: Iată, te caută trei bărbaţi.
20. Scoală-te aşadar, coboară-te şi du-te cu ei, neîndoindu-te de nimic, pentru că eu i-am trimis.
21. Atunci Petru a coborât la bărbaţii care au fost trimişi la el, de la Corneliu; şi a spus: Iată, eu sunt cel pe care îl căutaţi; care este motivul pentru care ați venit aici?
22. Iar ei au spus: Centurionul Corneliu, un bărbat drept şi care se teme de Dumnezeu şi cu mărturie bună prin toată naţiunea iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să trimită după tine să vii acasă şi să audă cuvinte de la tine.
23. Atunci el i-a chemat înăuntru şi i-a găzduit. Şi a doua zi Petru a plecat împreună cu ei, şi unii fraţi din Iafo l-au însoţit.
24. Şi a doua zi au intrat în Cezareea. Şi Corneliu îi aştepta şi a chemat la un loc rudele lui şi prietenii apropiaţi.
25. Şi pe când intra Petru, Corneliu, întâmpinându-l, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat.
26. Dar Petru l-a ridicat, spunând: Scoală-te; eu însumi tot om sunt.
27. Şi pe când vorbea cu el, a intrat şi a găsit pe mulţi care erau adunaţi.
28. Şi le-a spus: Voi ştiţi că nu este legiuit pentru un bărbat iudeu să se alăture, sau să vină la unul din altă naţiune; dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc niciun om profan sau necurat.
29. Din această cauză am venit fără împotrivire, îndată ce s-a trimis după mine; de aceea întreb, cu ce scop aţi trimis după mine?
30. Şi Corneliu a spus: Acum patru zile posteam până la ora aceasta; şi la ora nouă mă rugam în casa mea şi iată, un bărbat în haine strălucitoare a stat în picioare înaintea mea,
31. Şi a spus: Corneliu, rugăciunea ta este ascultată şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32. Trimite aşadar la Iafo şi cheamă aici pe Simon, al cărui nume este Petru; acesta este găzduit în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare; când vine el, îţi va vorbi.
33. De aceea îndată am trimis la tine; şi tu ai făcut bine că ai venit. Acum aşadar, noi suntem toţi prezenţi înaintea lui Dumnezeu, să auzim toate lucrurile care îţi sunt poruncite de Dumnezeu.
34. Atunci Petru şi-a deschis gura şi a spus: În adevăr înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor;
35. Ci în fiecare naţiune, cel ce se teme de el şi lucrează dreptate, este acceptat la el.
36. Cuvântul pe care Dumnezeu l-a trimis copiilor lui Israel, predicând pacea prin Isus Cristos, (acesta este Domn al tuturor),
37. Acel cuvânt, voi îl ştiţi, a fost proclamat prin toată Iudeea şi a început din Galileea, după botezul pe care Ioan l-a predicat;
38. Cum Dumnezeu a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt şi cu putere; el care umbla făcând bine şi vindecând pe toţi cei ce erau asupriți de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu el.
39. Şi noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut deopotrivă în ţara iudeilor şi în Ierusalim; pe acesta l-au ucis atârnându-l pe lemn.
40. Pe el, Dumnezeu l-a înviat a treia zi şi i-a dat să fie cunoscut,
41. Nu întregului poporul, ci martorilor aleşi dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi băut cu el după ce a înviat dintre morţi.
42. Şi ne-a poruncit să predicăm poporului şi să adeverim că el este cel care a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi celor morţi.
43. Toţi profeţii îi aduc mărturie, că prin numele lui, oricine crede în el va primi iertarea păcatelor.
44. În timp ce Petru vorbea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toţi cei ce auzeau cuvântul.
45. Şi cei ai circumciziei care credeau, câţi au venit cu Petru, au fost înmărmuriţi, că şi peste neamuri a fost turnat darul Duhului Sfânt,
46. Fiindcă îi auzeau vorbind în limbi şi preamărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
47. Poate cineva să oprească apa, ca aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca şi noi, să nu fie botezaţi?
48. Şi le-a poruncit să fie botezaţi în numele Domnului. Atunci i-au cerut să rămână câteva zile.