1. Iar în Cezareea era un anumit bărbat cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită Italiana,
2. Devotat şi care se temea de Dumnezeu cu toată casa lui, care dădea multe milostenii poporului şi se ruga neîncetat lui Dumnezeu.
3. El a văzut lămurit, cam pe la ora a noua a zilei, într-o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: Corneliu.
4. Şi când s-a uitat atent la el, i s-a făcut teamă şi a spus: Ce este, Doamne? Iar el i-a spus: Rugăciunile tale şi milosteniile tale au urcat spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi acum trimite bărbaţi la Iafo şi cheamă pe Simon, al cărui nume este și Petru;
6. El găzduieşte cu un anume Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare; acesta îţi va spune ce ar trebui să faci.
7. Şi după ce a plecat îngerul care i-a vorbit lui Corneliu, el a chemat pe doi din servitorii casei sale şi pe un soldat devotat, dintre cei care îl serveau continuu;
8. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iafo.
9. Şi a doua zi, pe când aceştia călătoreau şi se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperişul casei să se roage, cam pe la ora a şasea,
10. Şi i s-a făcut foame foarte tare şi a dorit să mănânce; dar pe când pregăteau aceştia, el a căzut în extaz,
11. Şi a văzut cerul deschis şi un fel de vas, coborând la el, ca şi cum ar fi fost o pânză mare legată la cele patru colţuri şi lăsată pe pământ;
12. În care erau toate felurile de patrupede ale pământului şi sălbăticiuni şi târâtoare şi păsări ale văzduhului.
13. Şi a venit la el o voce: Petre, scoală-te, ucide şi mănâncă.
14. Dar Petru a spus: Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată nu am mâncat vreun lucru profan sau necurat.
15. Şi vocea a venit din nou la el, a doua oară: Ce a curăţit Dumnezeu, nu considera profan.